Hai la doctori, 3 la kg!

Domnule doctor, a venit nenea Ion, pacientul nostru fidel. Îl primiţi la consultaţie?”. “Da, normal, că doar orice bolnav e o sursă de venit. Mă rog, mai mult pentru mine decât pentru tine”.

Foarte mulţi medici de pe plaiurile noastre mioritice nici măcar nu-i bagă în seamă dacă aceştia nu vin „înarmaţi” cu euroii sau miile de lei, „stimulente” pentru ca actul medical să fie bine făcut şi să beneficieze de un tratament uman din partea curanţilor. Şi aşa sistemul medical este vai de steaua lui, şi aşa scoatem din buzunare „fără număr” să ne cumpărăm medicamente, materiale sanitare – inclusiv mănuşi chirurgicale – pentru că subfinanţarea este atât de cruntă, încât a lăsat spitalele la pielea goală. Colac peste pupăză, mai trebuie să şi dăm mită unor oameni plătiţi pentru munca -vă scot la interval doar câteva dintre declaraţiile de avere ale celor „cu experienţă”. Anual, în buzunarul medicilor se duc circa 30 milioane de euro, bani… negri. Circulaţia „murdăreilor” (adică a banilor, ca să nu se înţeleagă altceva) se face pe trei flancuri: de la pacient la medic, de la companiile farmaceutice la medici şi de la companii către personalul administrativ. Cică mita asta pe care lumea o dă medicilor e binevenită, că e semn de recunoştinţă, de apreciere pentru efortul făcut de a-i face bine! Şi salariul ce e? Un bonus pe care tot noi îl plătim? Şi atunci când actul medical este condiţionat de mită? Dar atunci când plăteşti de frică să nu fii tratat ca un câine? Peste 50 la sută dintre moldoveni dau mită înainte de prescrierea tratamentului sau de intervenţia chirurgicală, şi nu din proprie iniţiativă, ci pentru că aşa li se cere, arăta un studiu realizat de Barometrul Opiniei publice, în anul 2009. Nu se poate precizlice o sumă medie plătită de oameni drept stimulent de treabă bună pentru că, odată ajuns la spital, mita diferă în funcţie de specializarea medicului respectiv. Cert este că medicii chirurgi îi bat la funduleţ pe toţi ceilalţi în ceea ce priveşte valoarea mitei. E şi normal. Munca lor e mult mai valoroasă şi pentru binele omului care se lasă tăiat. În plus, trebuie să îi oferi chirurgului cât mai mult dacă nu vrei să arăţi ca Frankestein.. De obicei, în spitale, medicii sunt nişte domni şi nu cer ei banii. Le bagă la înaintare pe asistente. Şi, dacă nu sunt mulţumiţi de grosimea plicului, o să afli, tot prin intermediul lor. Totuşi, cea mai bună metodă de a-l face pe om să scoată ceva este indiferenţa şi faţa mereu preocupată de alte lucruri – ca să-şi dea omul seama că îi alocă şi lui un picuţ din preţiosul lui timp şi, dacă vrea, mai multă atenţie… costă! Şi vreau să închei acest comentariu, cu un superbanc: Anunţ pe uşa cabinetului unui doctor: „Nu mănânc şi nu beau bomboane şi flori! Euro va fi mereu deasupra leului!”. V-aţi prins?