În această luptă cu timpul, femeile se vor tot mai sus pe scara profesională. Ce facem însă atunci când aceste dorinţe materialiste, vin în detrimentul tradiţiei, a practicilor uzuale şi chiar a religiei. Suntem un popor majoritar creştin-ortodox şi nu putem neglija predicile bisericii atunci când vine vorba de dorinţa de emancipare. Vrem drepturi, dar avem şi obligaţiuni. Într-o dilemă în care se confruntă spiritul şi dorinţele materialiste doar biserica este capabilă să dea prioritate esenţei.
Despre statutul femeei, dorinţele ei şi limitele acestora, am stat de vorbă cu Părintele Ion, parohul Bisericii “Sfântul Ioan Botezătorul” din oraşul Leova.
C.L: Care este statutul femeei, vis-à-vis de cel al bărbaţilor, în religia creştină?
P.I: Spre deosebire de alte religii, creştinismul recunoaşte drepturile femeilor în rând cu cele ale bărbaţilor. Odată cu apariţia cuvântului Mântuitorului Iisus Hristos, a apărut şi cuvântul femeie ca fiinţă omenească. Înainte de acest fenomen, femeia era considerată la o treaptă cu celelalte vietăţi de prin gospodărie. Creştinismul vine să acorde femeei drepturi şi libertate de exprimare, la un nivel cu bărbaţii.
C.L: Cum a evoluat rolul femeei in biserică?
P.I: Ucenicii şi apostolii care au rămas să răspândească cuvântul lul Iisus Hristos, mergeau în aceste “misiuni” însoţiţi de femei, care se numeau “Diaconiţe”. Ele ajutau femeile să se pregătească pentru botez, propăvăduiau practici din Evanghelie, astfel că rolul lor era chiar prioritar în multe acţiuni de acest fel. Din prisma spiritualităţii şi a creştinităţii, de-a lungul mai multor secole, femeile s-au manifestat ca fiinţe riguroase şi ascetice, uneori mult mai impunătoare decât bărbaţii. Drept exemplu pot servi personalităţile Preacuvioaselor: Maria Egiptenca, care a petrecut 40 de ani în pustiu pentru purificare sufletească şi Sf. Parascheva, ocrotitoarea oraşului nostru, care, la fel, a dat dovadă de un curaj, ce deseori îi lipseşte unui bărbat.
C.L: Ce părere aveţi despre sintagma: barbatul este “capul” familiei iar femeia - “gâtul”?
P.I: Chiar la Taina Cununiei este un moment în care se stipulează că “bărbatul va fi capul familiei, iar femeia va asculta de bărbat”. Dar acesta se referă la bărbaţii care respectă fameia de lângă ei şi nu vor folosi această povaţă pentru a o îndobitoci şi pentru a o transforma într-o sclavă. Porunca respectivă se referă la acei bărbaţi, care ştiu de cuvântul lui Dumnezeu şi îl respectă întocmai. Orice femeie cred că ar vrea un bărbat puternic care să aibă grijă de ele şi să le ofere un sprijin adevărat. În societatea noastră, bineînţeles că, deseori, femeile sunt cele care dirijează în familie, pentru că, cu părere de rău, mulţi bărbaţi vor să fie doar serviţi şi respectaţi prin simplu fapt că poartă acest nume şi nu prin exemplu de a fi demn de bărbăţia la care pretind.
C.L:Cum priveste bBiserica dorinţa femeei de a se etala la eceeaşi treaptă cu bărbaţii?
P.I: În creştinătate, femeia îşi are rolul ei. Femeia este gospodină, soţie, este cea care naşte copii, şi nu poate fi aşa, ca bărbatul să fie cel care-i va creşte.
În ceea ce priveşte această dorinţă de a lua locul bărbaţilor în anumite domenii sau de a conlucra cu aceştia la aceeaşi treaptă, biserica nu este împotrivă, atâta timp cât femeia nu va uita de familie şi copii.
C.L: Credeţi că religia a influenţat oarecum fenomenul prezenţei bărbaţilor în număr mai mare la posturile de conducere, în raport cu cel al femeilor?
P.I: Acest fenomen este influenţat mai curând de evoluţia istoriei decât de predicile religioase. Bărbaţii din cele mai vechi timpuri se ocupau cu afacerile, bussinesul, acest lucru devenind în timp un fel de tradiţie, normă. Dar acest lucru nu înseamnă că nu au existat şi nu există femei capabile să ducă o afacere. Dimpotrivă, femeia, având această experienţă de a creşte copilul ca şi om pentru societate, de multe ori va face un lucru mai calitativ şi cu un simţ al practicii mult mai dezvoltat.
C.L: Este posibilă o armonie între rolul de mamă, soţie, gospodină şi cel de femeie cu statut şi carieră?
P.I: Important este ca în această luptă pentru o reuşită în domeniul profesional, să nu uite de esenţa genului pe care îl poartă, acel de femeie. Atâta timp cât nu vor substiui feminitatea şi grija maternă cu spiriul de egocentrism şi reuşită cu orice preţ, biserica va susţine şi va binecuvânta aceste femei. Fiecare are dreptul la realizarea propriilor vise, dar nu se justifică scopul, atunci când metodele de al obţine, vin în detrimentul responsabilităţilor pe care le avem faţă de apropiaţii noştri.
Interviu realizat de
Anastasia Ciuleacu
No comments:
Post a Comment